Munciţi prea mult? Fiţi atenţi la efectele dependenţei de muncă asupra stării de sănătate

Vă întrebaţi dacă sunteţi workaholic? Să vedem:

  • Munciţi excesiv?
  •   Sunteţi obsedat de muncă?
  •  Munca reprezintă o plăcere fără limite?
  • Aveţi tendinţa de a transforma munca în scopul suprem al vieţii dumneavoastră?
  • Simţiţi o atracţie necontrolată faţă de muncă, chiar şi când satisfacţia este redusă?
  • Observaţi că viaţa socială si personală nu mai prezintă atât de multă importanţă?
  • Vă limitaţi interesele doar la cele din domeniul muncii?
  • Simţiţi disconfort atunci când nu puteţi să munciţi?
  • Aveţi mereu nevoie să creşteţi timpul dedicat muncii?
  • Prelungiţi perioada în care lucraţi, în ciuda faptului că ştiţi ce consecinţe are acest lucru asupra sănătăţii dumneavoastra?
  • Vă simţiţi vinovaţi când vă opriţi din muncă?
  • Vă fixaţi standarde de performanţă înalte şi vă dedicaţi întru  totul atingerii acestora?

Dacă răspundeţi afirmativ la majoritatea întrebărilor, probabil că sunteţi o persoană workaholică, aşa că trebuie să fiţi atentă la efectele acestei dependenţe asupra stării de sănătate.

workaholic3

Stilul de viaţă workaholic aduce multe probleme somatice şi psihologice. Pericolul cel mai mare este că persoanele dependente de muncă ignoră problemele de sănătate şi nivelele ridicate ale stresului.

Specialiştii afirmă că bolile somatice întâlnite frecvent în rândul dependenţilor de muncă sunt: durerile de cap, hipertensiunea arterială, ulcerul, problemele gastro-intestinale, durerile de spate, tulburările de somn, infarctul miocardic şi atacul cerebral.

Workaholicii ignoră toate aceste simptome şi realizează că au anumite probleme abia după luni de zile, când organismul cedează.

      S-a constatat că din punct de vedere emoţional, dependenţii de muncă suferă de o aplatizare afectivă. Dezvoltă tulburări de dispoziţie, trecând de la stări euforice la depresie. Pot prezenta tulburări de memorie, uitând unde îşi pun lucrurile sau ce întâlniri şi-au programat.

S-a constatat că workaholicii pot experimenta stări de anxietate, lipsă de speranţă, frustrare, durere, stres şi ură. Pot trece prin momente de epuizare la locul de muncă, mai ales când nu au sprijinul unui supervizor sau când apar probleme de relaţionare cu colegii.

Dependenţii de muncă pot realiza că sunt incapabili să simtă plăcerea. Pentru ei locul de muncă şi timpul liber sunt sinonime. Ei se relaxează prin muncă şi consideră timpul liber neplăcut, un timp pierdut.

Problemele workaholismului nu se opresc însă aici. Intimitatea dependenţilor de muncă este şi ea afectată. Aceste persoane au probleme în a se cunoaşte pe sine. Nu îşi cunosc sentimentele. Nici în relaţia cu ceilalţi (soţ/ soţie, copii sau prieteni) nu o duc mai bine. Ajung în stadiul în care se întâlnesc foarte puţin timp cu ceilalţi, iar acest lucru nu le permite să se cunoască aşa cum ar fi normal.

Pentru ei munca este modul prin care îşi satisfac dependenţa şi nu metoda prin care îşi câştigă existenţa. Trebuie să avem în vedere faptul că workaholismul este o dependenţă aşa cum este şi alcoolismul. Este o încercare înconştientă de a rezolva nevoile psihologice nesatisfăcute, cum ar fi problemele personale, nevoia de control, nevoia de succes, o imagine de sine deteriorată, care însă poate duce la dezintegrare familială, la probleme serioase de sănătate şi chiar la moarte.

workaholic5

Dacă sunteţi dependenţi de muncă, ar trebui să vă stabiliţi principii sănătoase de viaţă. Cel mai bine ar fi să vă adresaţi unui psiholog. Acesta vă poate ajuta să identificaţi gândurile pro workaholism si pe cele contra acestei dependenţe. Psihologul vă va însoţi în procesul de descoperire a altor activităţi care să vă crească stima de sine, vă va ajuta să controlaţi impulsul de a munci în exces şi astfel vă veţi însuşi un stil de viaţă echilibrat.

Psihoterapeutul vă poate ajuta să înţelegeţi cum gândurile afectează emoţiile, şi cum stresul este cauzat de credinţele iraţionale cum ar fi: „ Dacă nu îmi petrec tot timpul la muncă, nu îmi voi termina niciodată treaba şi nu voi fi la fel de bun ca ceilalţi”.

Din păcate societatea actuală încurajează această dependenţă şi poate apărea moartea datorată epuizării prin muncă. Acest fenomen apare la oamenii care muncesc între 12 şi 16 ore pe zi timp de ani de zile şi se face vinovat de moartea a 10% din totalul bărbaţilor care muncesc in Japonia.

În concluzie, workaholismul nu trebuie ignorat, ci trebuie tratat cât mai repede impreună cu un psiholog.

Vă doresc să nu transformaţi munca într-un scop pentru care trăiţi, ci să o păstraţi ca modalitate de obţinere a celor necesare vieţii.

Vă aştept pentru mai multe informaţii pe site-ul meu: www.psihoterapiebacau.ro.

Articol aparut in Ziarul de Bacau nr.1008, in data 11 Martie 2014.

Sorina Chicuş

Psiholog clinician şi psihoterapeut

www.psihoterapiebacau.ro