Logopedie – cum ajutam copiii cu tulburari de limbaj?

“Limbajul este haina gandirii”.- Samuel Butler

Foarte multi copii prezinta tulburari de limbaj, insa parintii cred ca e doar o problema de timp pana cand acestia vor incepe sa vorbeasca sau sa scrie corect. In multe cazuri problemele limbajului se rezolva odata cu trecerea timpului , alteori insa este nevoie de o interventie logopedica din partea unui specialist.

logopedie 1

Limbajul este o functie reprezentativ umana ,prin ea realizandu-se comunicarea si facilitarea invatarii.
Tulburarea de limbaj reprezinta o deficienta de intelegere sau exprimare orala, de scriere, de citire, de mimica sau articulare.

Tulburarile de limbaj pot fi clasificate in :
-tulburari de pronuntie
-tulburari de ritm si fluenta a vorbirii
-tulburari de voce
-tulburari ale limbajului scris-citit
-tulburari polimorfe de limbaj
-tulburari de dezvoltare a limbajului.

logopedie 7

Scopul depistarii problemelor de limbaj este dat de faptul ca problemele complexe de limbaj au un rol important in viata psihica si in structurarea personalitatii fiecarui individ, iar depistarea lor vizeaza educarea limbajului tulburat, prevenirea dificultatilor verbale, optimizarea comunicarii, intelegerii si restabilirii relatiilor specific umane.

Este important sa cunoastem cauzele aparitiei tulburarilor de limbaj, nu numai pentru a le preveni, dar si pentru a adapta metodologia stiintifica in stabilirea diagnosticului diferential si a modalitatilor de corectare a limbajului tulburat.
Cauzele care pot determina tulburari de limbaj pot actiona in trei etape:
-in perioada intrauterina a dezvoltarii fatului: infectii, intoxicatii…
-in timpul nasterii: nasterile grele si prelungite care pot provoca leziuni ale sistemului nervos central, asfixiile, diferite traume fizice…
-dupa nasterea copilului: cauze functionale, neurologice sau psiho-sociale.

Logopedia are ca obiective:

•depistarea timpurie a persoanelor cu tulburări de limbaj;
•evaluarea complexa;
•stabilirea diagnosticului şi prognosticului pentru fiecare caz evaluat;
•organizarea şi desfăşurarea unor activităţi adaptate în funcţie de tipul/gradul de deficienţă, respectarea particularităţilor de vârstă şi posibilităţile de învăţare ale pacienţilor;
•asigurarea calităţii demersului terapeutic, în vederea riscului de eşec şcolar;
•sensibilizarea familiei copilului cu privire la rolul ei de coterapeut în derularea demersului de terapie logopedică;
•colaborarea cu alţi factori educativi şi reprezentanţi ai comunităţii locale pentru derularea unor activităţi extracurriculare în vederea integrării şi socializării copiilor cu tulburări de limbaj şi de comunicare;
•monitorizarea post-terapie, pentru a preîntâmpina eventualele recidive.

Activitatea logopedica vizeaza in primul rand copiii de varsta prescolara si scolara mica, dar se poate extinde si la celelalte categorii de scolari.

logopedie 6

Parintii ar trebui sa cunoasca etapele evolutiei limbajului la copil pentru a putea depista eventualele probleme de limbaj si pentru a se prezenta cu copilul la logoped cat mai devreme.

Evolutia limbajului la copil:

a) Ar trebui să gîngurească de la 3 luni;
b) Să emită vocale de la 4-5 luni;
c) Lalalizează de la 6 luni;
d) Rosteşte cuvinte cu sens de la 1 an;
e) Foloseşte onomatopee de la 1,5 ani;
f) Formează propoziţii de la 2 ani;
g) Îl foloseste în mod activ pe „Nu” de la 2,5 ani;
h) Foloseşte pronumele personal „Eu” de la 3 ani;
i) Pune multe întrebări după 3 ani: De ce?
j) Copiază litere de tipar înainte de vîrsta şcolară.

logopedie 10

La incheierea primului an de viata , copilul poate sa pronunte doar cateva cuvinte. Incepand cu 1 an si jumatate, 1 an si 8 luni, ajunge usor la 200-300 si catre 3 ani dispune de 1000-1100 de cuvinte. Totodata este evident si un progres calitativ.
Prima jumatate a celui de-al doilea an de viata este a cuvantului fraza, mai bine zis :prefraza adica anteprescolarul foloseste 2-3 cuvinte, dar care nu sunt flexionate conform normelor limbii, iar prepozitiile si conjunctiile lipsesc. Acestea din urma nu au pentru copil inca nici o semnificatie si desi sunt simple ca structura sonora el nu le poate pronunta. De aceea persoanele straine nu-l inteleg pe copil si cei apropiati acestuia, parintii sau fratii, devin un fel de translatori. Cei din afara familiei pun frecvent o astfel de intrebare: “Ce spune?”.
Spre 2 ani unii copii vorbesc din ce in ce mai bine, sunt intelesi de ceilalalti si ii pot surprinde pe acestia chiar prin corectitudinea si complexitatea unor cuvinte. Toate progresele realizate in legatura cu achizionarea cuvintelor si a structurilor gramaticale elementare ii permit copilului sa comunice din ce in ce mai bine, sa redea verbal ceea ce a auzit si a vazut.
Copilul achizitioneaza mai repede cuvinte care corespund obiectelor, decat cuvinte care desemneaza actiuni sau caracteristici ale obiectelor. Obiectele pot fi puse mai usor in legatura cu cuvintele deoarece sunt mai usor observabile si analizabile de catre copii, prin urmare vor face mai facil parte din vocabularul activ al copilului, acesta putand opera cu ele in cadrul comunicarii. Desemnarea actiunilor sau insusirilor unor obiecte prin intermediul cuvintelor necesita atat o dezvoltare cognitiva, cat si o experienta suficienta, pentru a deveni active in cadrul vocabularului. Dezvoltarea sintactica vine in completarea celei semantice si priveste achizitiile vorbirii corecte din punct de vedere gramatical.
La 3 ani copiii au urmatoarele caracteristici:
• inteleg majoritatea lucrurilor pe care le aud
• pot sa converseze
• au un vocabular de 900-1000 de cuvinte
• vorbesc fara a repeta silabe sau cuvinte
• folosesc pronume corect
• creeaza propozitii cu 3-6 cuvinte
• pun intrebari
• relateaza experiente si activitati
• spun povesti

logopedie 8

Copiii intre 4-5 ani au urmatoarele abilitati:
• comunica usor cu alti copii si adulti
• articuleaza majoritatea sunetelor corect
• cunosc 1500-2500 de cuvinte
• formeaza propozitii detaliate cu 6-8 cuvinte
• pot sa repete cuvinte cu 4 silabe
• folosesc cel putin 4 prepozitii
• spun povesti la subiect
• raspund la intrebari despre unele povestiri

La 5 ani:
• urmeaza trei comenzi consecutive
• vorbesc constant
• pun multe intrebari
• folosesc cuvinte descriptive si propozitii complexe
• cunosc toate vocalele si consoanele
• vorbesc corect din punct de vedere gramatical

Copiii cu varsta de 6 ani pot sa-si corecteze greselile in vorbire. Majoritatea copiilor isi dubleaza vocabularul intre 6 si 8 ani si incep sa citeasca la varsta de 7 ani. La varsta de 9 ani se petrece un important salt inainte in imbunatatirea citirii.
Pentru a contribui la dezvoltarea vocabularului activ al copilului, este indicat sa il invatam cuvinte noi in diferite situatii de viata, nu in mod izolat. , Daca nu avem posibilitatea sa ii creem contextul, putem apela la ilustratii, filme sau alte materiale care sa ii confere, pe langa cuvant, imaginea care este definita de respectivul cuvant. Odata formata o baza lingvistica, ii va fi usor sa asimileze cuvinte noi, fie si pe baza explicatiilor oferite de noi, si sa opereze cu ele. O alta modalitate de a-l invata cuvinte noi, este jocul, in cadrul caruia putem inventa diferite situatii in care sa folosim ceea ce dorim ca el sa inteleaga , sa retina si sa poata folosi.
Comunicarea din cadrul familiei este, de asemenea, foarte importanta pentru dezvoltarea vocabularului, deoarece copiii au o capacitate foarte buna de a imita si a fi atenti la ceea ce vorbesc adultii, incercand sa inteleaga sensul celor spuse. Daca ii acordam atentie ca unui interlocutor, vom gasi nenumarate ocazii in cadrul discutiilor din familie, de a-l invata sa comunice.

logopedie 5

Parintii trebuie sa respecte urmatoarele reguli pentru a-i ajuta pe copii sa-si dezvolte limbajul:

• Intotdeauna vorbim corect cu copilul, nu stalcim cuvintele si nu le deformam pentru a fi mai amuzanti sau pentru ca este foarte mic si oricum nu intelege. Va invata sa vorbeasca asa si apoi va fi mai greu sa il corectam;
• Este bine sa ii cantam si sa ii citim copilului cat mai des, acest lucru ii va facilita deprinderea limbajului;
• Cand este curios ce inseamna un cuvant, ii explicam cat mai pe intelesul sau si ii oferim exemple cat mai variate, incurajandu-l sa foloseasca acel cuvant in limbajul curent;
• Ne putem folosi de orice ilustratii, carti cu povesti, atlase cu imagini, cartonase ilustrate, vederi, pentru a creea impreuna cu copilul povesti despre imaginile vizualizate, pentru a-l invata cuvinte noi, cu ajutorul imaginilor; in felul acesta cuvintele au mai multe sanse de a se fixa, prin asociere cu imaginea. Acelasi lucru il putem face si atunci cand mergem impreuna la cumparaturi, in parc, etc, vorbindu-i copilului despre obiectele si situatiile intalnite in drumul nostru;
• Este intotdeauna bine sa incurajam socializarea cu alti copii, in cadrul jocului. Copiii au capacitatea de a invata unii de la altii, in colectivitate.

logopedie 9

Bibliografie:
Psihologia dezvoltarii umane, Ana Muntean, Ed.Polirom
Psihologia varstelor, Tinca Cretu, Ed.Polirom
Suport de curs -formare logopedie, Ramona Lupu