Lipsa locului de muncă și apariția depresiei

Foarte mulți oameni care sunt în situația de a nu avea un loc de muncă suferă de depresie. Pierderea serviciului poate constitui un eveniment traumatic și tulburător, mai ales atunci când șansele de a găsi un loc de muncă sunt reduse.

Pierderea job-ului nu aduce doar probleme financiare, ci înseamnă schimbări majore în rutina de zi cu zi, pierderea contactului cu colegii și chiar pierderea identității proprii. Mulți dintre noi ne identificăm cu profesia noastră. Dacă suntem întrebați: „Ce ești?” vom răspunde: „medic”, „inginer” etc. deși indeplinim și rolul de bărbați sau femei, frați , surori, tați, mame, prieteni și multe altele. Iar atunci când suntem puși în situația de a nu mai avea serviciu, nu ne mai găsim locul în societate.

Pentru unele persoane pierderea locului de muncă echivalează ca tristețe cu pierderea unei persoane dragi, cel afectat parcurgând etapele specifice doliului: șoc, frică, panică, furie, depresie și în cele din urmă acceptare. Deși tristețea e normal să apară în astfel de situații, totuși cariera nu este o identitate, nu ne definește ca persoană, ci doar arată cu ce ne ocupăm, cum ne câștigăm existența.

Persoanele care rămân fără serviciu sunt depresive și pentru că statutul social, stima de sine, activitatea și dezvoltarea le sunt afectate. Stând acasă și neintrând în contact cu oamenii, se pierd recompensele sociale de care avem atât de multă nevoie. Persoana nu se mai bucură de compania colegilor, nu mai primește laude de la șefi, nu mai este apreciată. Toate acestea duc la formarea unei imagini de sine degradate și la sentimentul inutilității.

Specialiștii au constatat că bărbații sunt mai afectați decât femeile de pierderea job-ului, deoarece ei au tendința de a se identifica mai mult cu profesia, decât femeile. De asemenea, apare și situația în care bărbații rămași fără loc de muncă rămân acasă cu copiii, în timp ce soțiile preiau rolul de susținător al familiei. Această inversare a rolurilor tradiționale poate fi dificil de acceptat de unii bărbați.

S-a constatat că persoanele fără loc de muncă au de două ori mai multe șanse să sufere de depresie decât cele care lucrează. Depresia se manifestă prin următoarele simptome: sentimente de inutilitate și vinovăție, lipsa de speranță, oboseală, lipsă de energie, iritabilitate, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru activitățile plăcute, insomnie sau hipersomnie, izolare socială, modificări ale apetitului și creșterea sau pierderea în greutate, gânduri și idei suicidare. Toate aceste simptome contribuie la formarea unui cerc vicios, care în loc să scoată persoana din situația în care se află, mai rău o încurcă în procesul de găsire a unui loc de muncă. Cel afectat de depresie în loc să se concentreze pe ce ar putea face pentru a-și găsi o slujbă, se gândește că nu are nici o șansă, că „nu sunt bun de nimic”, „nimeni nu are nevoie de mine”, „nu sunt în stare să îmi intrețin familia” etc. Astfel nu face decât să își întrețină depresia. Dacă ar analiza situația rațional și nu prin prisma emoțiilor, ar realiza că nu e singurul în situația asta, că economia trece printr-o etapă dificilă și că pierderea locului de muncă nu e un dezastru. În zilele noastre puține persoane au un loc de muncă stabil pentru toată viața. Job-urile se schimbă frecvent, iar acest lucru ar trebui apreciat ca pe o oportunitate de a ne dezvolta în loc să ne plafonăm. În Statele Unite ale Americii în anul 2008, s-a constatat că doar 10 % din persoanele care lucrează aveau același loc de muncă de 20 de ani sau mai mult, în timp ce 25% aveau actualul loc de muncă de mai puțin de un an. Piața muncii este în continuă mișcare, așa că pierderea unui loc de muncă nu ar trebui privită ca o catastrofă.

Persoanele aflate în situația de a rămâne fără slujbă trebuie să accepte această pierdere pentru a putea trece mai departe. E important să învețe să gestioneze acest moment. Pentru asta poate apela la un psiholog. Trebuie să își organizeze timpul în așa fel încât să aibă cât mai multe activități în fiecare zi. Astfel gândurile depresive nu vor mai avea timp să apară. Să își programeze activități plăcute și întâlniri cu prietenii și familia, pentru că suportul social este foarte important în această perioadă atât pentru înbunătățirea stării psihice cât și pentru faptul că relațiile sociale ne ajută să găsim mai ușor un nou serviciu. Dacă ne izolăm și îi evităm pe cei din jur, nu va veni nimeni la ușa noastră să ne întrebe dacă nu avem nevoie de un loc de muncă.

Psihologul poate ajuta persoana să gestioneze stresul legat de acest moment din viață și o poate învăța strategii de a face față situației și de rezolvare de probleme.

Deoarece depresia cauzează de multe ori probleme și în familie, pentru că persoana e nervoasă, tristă, fără chef de nimic, psihoterapia împotriva tulburării depresive va contribui la evitarea apariției unei probleme în plus, cum ar fi conflictele cu soțul/soția.

Împreună cu psihologul persoana va reuși să își mobilizeze resursele și să își continue viața, nelăsând depresia și pierderea locului de muncă să creeze și mai multă suferință și disconfort.

În astfel de situații e bine ca persoana să nu se teamă sau să se rușineze să ceară ajutor sau să discute despre problemele sale. Doar vorbind despre problemele ei, cei din jur le vor cunoaște și poate la un moment dat vor putea întinde o mână de ajutor sau vor putea face o recomandare sau o sugestie și astfel problema locului de muncă se va rezolva.

Din păcate foarte multă lume se confruntă cu lipsa unei slujbe și cu depresia datorată acestei situații. Dar dacă cerem ajutor unui specialist, familiei, prietenilor, cunoștințelor șansele de a depăși această etapă cu succes sunt mult mai mari.

Vă aştept pentru mai multe înformaţii pe site-ul meu:www.psihoterapiebacau.ro.

Articol publicat în Ziarul de Bacău din 07 August 2014.

Sorina Chicuş
Psiholog clinician – psihoterapeut
www.psihoterapiebacau.ro