Depresia sezoniera

Definitie

Depresia  este o tulburare caracterizata printr-o modificare a dispozitiei in sensul tristetii, a suferintei morale si a incetinirii psihomotorii.

Insotita uneori de anxietate,depresia intretine la pacient o impresie dureroasa de neputinta, de culpabilitate, de lipsa de merit, autodepreciere, putand sa-l faca sa se gandeasca la sinucidere.

Depresia sezoniera este denumita in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale DSM-IV ca Tulburare Depresiva Majora cu specificantul “Cu pattern sezonier”. Elementul esential al acestei tulburari il constituie debutul si remisiunea episoadelor depresive majore in anumite perioade caracteristice ale anului.In cele mai multe cazuri, episoadele incep toamna sau iarna si se remit primavara. Mai rar, pot exista si episoade depresive recurente, vara. Acest pattern de debut si remisiune a episoadelor trebuie sa fi survenit in cursul ultimilor 2 ani,fara nici un fel de episoade nonsezoniere survenind in aceasta perioada. Acest specificant nu se aplica in acele situatii in care patternul este explicat mai bine de stresorii psihosociali in raport cu sezonul (ex: somajul sezonier, calendarul scolar).

Episoadele depresive majore care survin in pattern sezonier se caracterizeaza adesea prin lipsa energiei, hipersomnie, mancat excesiv de mult, plus ponderal si dorinta de a manca hidrati de carbon.

Cauze:

Cei mai multi specialisti considera ca exista o cascada de factori care declanseaza conditia:


Raspunsul genetic la lumina solara: unele animale, cum sunt ursii hiberneaza iarna. Cercetatorii sugereaza ca nivelele reduse ale luminii solare afecteaza si oamenii. Totusi unii oameni sunt semnificativ mai afectati decit altii.

Ritmul circadian: acest ceas intern al organismului este localizat in creier si ajuta corpul sa-si regleze ciclurile de somn. Reglarea depinde de lumina solara, la unii oameni zilele mai scurte din iarna pot intrerupe ritmul circadian si altera chimia creierului.   

Alterarea biochimiei creierului: melatonina este un hormon cerebral care declanseaza somnul si este produsa ca raspuns la reducerea luminii. Lumina solara intrerupe producerea hormonului in corp. Durata scurta a zilelor de iarna incurajeaza o secretie mai mare a melatoninei.  In timpul odihnei, melatonina incepe sa functioneze impiedicand hormonii energetici sa fie activi, astfel incat organismul sa isi regenereze resursele. Melatonina inhiba activitatea constienta a creierului, blocand capacitatea de concentrare si gandire. Tot ea inlatura oxigenul si nutrientii de la nivelul tesutului muscular si al altor celule, astfel incat activitatea fizica sa nu mai fie posibila.

Un alt rol al melatoninei este acela de a incetini functionalitatea inimii si a celorlalte organe vitale, exercitand un efect de constrictie asupra vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare si superioare. Astfel, sangele este propulsat dintre extremitati catre organele vitale, rata cardiaca incetineste si tensiunea arteriala scade in mod considerabil. Din acest motiv, pana si pacientii care sufera de hipertensiune arteriala, beneficiaza de o presiune normala a sangelui atunci cand dorm.

De asemenea, melatonina provoaca o diminuare a temperaturii corporale interne, resimtita in intervalul orar 2-4 dimineata, pe fondul privarii extremitatilor de sange. Intr-un corp sanatos, temperatura creste cu pana la 3 grade in timpul zilei, dupa ce efectele melatoninei dispar.

Lumina este principalul factor care influenteaza melatonina produsa de organism. In sezonul rece, cand zilele sunt mai scurte, corpul secreta melatonina mai devreme decat de obicei.

Starea afectiva este in parte controlata de un alt hormon cerebral denumit serotonina iar productia lui este ameliorata ca raspuns la soare. Exista o variatie naturala a nivelului serotoninei pe parcursul anotimpurilor, productia scazind in lunile de iarna. Amestecul acestor caracteristici ale productiei de melatonina si serotonina poate produce depresia si simptomele asociate la oamenii genetic predispusi.

Simptome:

-dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi. La copii si adolescenti dispozitia poate fi iritabila, capricioasa.

-diminuarea marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate actvitatile

-pierderea semnificativa in greutate ori luare in greutate sau scadere ori crestere a apetitului aproape in fiecare zi

-hipersomnie / insomnie

-agitatie sau lentoare psihomotorie

-fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi- chiar si cele mai mici sarcini par a necesita un efort considerabil

-sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata- ex: aprecieri negative asupra propriei persoane care nu corespund realitatii.

-diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi

-ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului

Simptomele trebuie sa cauzeze o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,profesional ori in alte domenii importante de functionare.

Simptomele trebuie sa nu se datoreze efectelor fiziologice directe ale unei substante  (drog sau medicament – interferon) ori ale unei conditii medicale generale (hipotiroidism).

Simptomele sa nu fie explicate mai bine de doliu, adica, dupa pierderea unei fiinte iubite, simptomele persista mai mult de 2 luni.

Indivizii cu depresie prezinta frecvent preocupari excesive referitoare la sanatatea fizica si acuze somatice : cefalee, dureri articulare, abdominale, dificultati in respiratie,constipatie etc.

Pot aparea ca si tulburari asociate: atacuri de panica, dificultati in relatiile intime, probleme de interactiune sociala, probleme maritale sau profesionale,abuz de alcool sau alte substante.

Evolutie:

Tulburarea depresiva majora poate sa inceapa la orice varsta, cu o varsta medie in jur de 25-30 de ani. Persoanele mai tinere sunt expuse unui risc mai mare de episoade  depresive hibernale. Femeile constituie 60%-90% dintre persoanele cu pattern sezonier, insa nu este clar faptul daca sexul feminin este un factor de risc specific in plus fata de riscul asociat cu tulburarea depresiva recurenta.

Recomandari de interventie:

Cercetarile au aratat ca terapia cu lumina este eficienta in tratamentul depresiei sezoniere. Exista doua tipuri de fototerapie: tratamentul cu lumina intensa, in care pacientul este asezat in fata unei lampi pentru o anumita perioada de timp (de obicei dimineata) si simularea rasaritului, efectuata in timpul somnului. In cazul simularii rasaritului de soare se foloseste o lampa cu lumina de intensitate redusa programata sa porneasca la o anumita ora, dimineata, treptat, pana ajunge la intensitatea maxima, inainte de trezirea pacientului.

Stralucirea luminii utilizata in tratament poate fi insa asociata cu comutari in episoade manicale sau hipomaniacale.

Psihoterapia :

Vizita la un psiholog este esentiala pentru a depasi starea depresiva si pentru a preveni eventualele recaderi avand in vedere ca 60 % dintre cei ce au avut un episod depresiv major se pot astepta sa mai aiba unul, cei care au avut 2 episoade au o sansa de 70% de a mai avea inca unul,iar cei care au avut 3 episoade au 90% sanse sa aiba si un al patrulea episod.

Psihologul va incepe cu o evaluare a starii psihice a pacientului si ii va oferi informatii despre ce inseamna depresia, cum poate fi depasita si ce pasi urmeaza a fi facuti.

Psihoterapia il ajuta pe pacient sa  identifice asteptarile si interpretarile care il conduc  la depresie si anxietate, il ajuta sa vada realitatea si din alt punct de vedere si sa creasca interactiunea  sociale si activitatile. Psihoterapia  poate ajuta oamenii sa-si modifice procesele cognitive, care apoi pot corespunde cu modificarea sentimentelor si a comportamentelor. Aceasta doreste identificarea timpurie a gandurilor negative si a comportamentelor modificate asociate cu sezonul de iarna.

 Tehnicile utilizate in psihoterapie au ca scop ajutarea pacientului in depasirea simptomelor depresiei.

Aceste tehnici vizeaza de ex:

-alcatuirea unui program zilnic ce va cuprinde activitati placute,in aer liber daca e posibil,

 -planificarea de recompense,

- optimizarea abilitatilor sociale,

-dezvoltarea abilitatilor de rezolvare de probleme,

-cresterea sperantei,

-testarea si dezbaterea convingerilor dezadaptative- pacientul este incurajat sa verifice realitatea convingerilor sale, sa ceara si parerea celor din jurul sau etc.

- relaxarea- pentru a scadea starea de incordare

-identificarea si dezbaterea gandurilor automate negative –prin utilizarea unor jurnale

-stabilirea unor scopuri- pe termen scurt si lung pentru cresterea motivatiei si pentru incurajarea activitatilor in detrimentul izolarii.

Hipnoterapia: 

Este un instrument util pt reducerea simptomelor depresiei avand ca scop diminuarea senzatiei de neajutorare si deznadejde, insotirea pacientului in procesul de insusire a unor abilitati importante cum ar fi cresterea tolerantei ambiguitatii, reducerea tentatiei de a elabora interpretari si judecati subiective fara o baza obiectiva.

Tehnicile hipnoterapeutice cel mai des utilizate sunt:

- intarirea eului, deoarece depresia se asociaza cu stima de sine scazuta, cu sentimentul de neajutorare

-dezvoltarea expectantelor pozitive prin progresie de varsta, pacientul reusind sa se vada in momentul in care problema sa este rezolvata si astfel ii creste speranta ca totul se va rezolva.

- regresia de varsta pentru a-si aminti momente in care a reusit sa depaseste probleme similare sau chiar mai grave decat cea prezenta si pentru a indentifica resursele de care dispune.

-interventii metaforice prin care se propun scenarii alternative pentru situatia cu care se confrunta pacientul. Acestea au capacitatea de a trezi la viata experiente, convingeri si idei, care au ramas multa vreme inactive in gandirea ascultatorului.