Ce este fobia socială, cum se manifestă si cum îi facem față?

Observăm de multe ori la persoanele din jurul nostru teamă atunci când sunt puse în fața unei situații sociale și ne întrebăm dacă îi deranjează prezența noastră, dacă se simt rău sau dacă îi putem ajuta cu ceva. Multe persoane au un nivel ridicat de timiditate, dar asta nu înseamnă că este vorba de fobie socială.

Fobia socială reprezintă teama resimțită într-una sau mai multe situații sociale, cum ar fi: susținerea unui discurs în fața unui public, consumul de alimente și băuturi în public, folosirea toaletelor publice, discuțiile în contradictoriu cu alții sau cererea de informații. Persoanele cu fobie socială se tem ca ceilalți să nu iși formeze o părere negativă despre ei. Se gândesc că cei din jur ar putea observa semnele anxietății lor, că roșesc, că transpiră, că le tremură mâinile și se sperie de acest gând. De cele mai multe ori, persoanele cu fobie socială evită situațiile în care trebuie să interacționeze cu ceilalți pentru că le crează disconfort. Dar există și situații care nu pot fi evitate. Acestea le produc un disconfort major, putând avea chiar și atacuri de panică. Fobia socială este o formă severă de timiditate care produce persoanei suferință deoarece aceasta are foarte puțini prieteni, are probleme la serviciu dacă e nevoită să participe la întalniri cu mulți oameni, se simte singură.

S-a constatat că fobia socială este de două ori mai frecventă în cazul femeilor și că se instalează de obicei în adolescență. Dacă nu este tratată cât mai repede, ea se poate agrava și poate crea probleme pentru mult timp.

social-anxiety

Specialiștii au identificat câțiva factori care contribuie la apariția acestei tulburări. S-a constatat că aceia cu fobie socială au rude timide sau chiar cu fobie socială. Unele persoane își amintesc că au fost puse în situații umilitoare sau jenante și aceste întâmplări le determină să evite situațiile în care s-ar putea simți din nou astfel. Multe dintre persoanele cu fobie socială au gânduri negative în legătură cu o situație socială, de exemplu: ”Mă voi face de râs”, ”Ceilalți vor considera că sunt ciudat” etc. Își fixează și standarde foarte înalte pe care nu au cum să le atingă, de exemplu: ”Trebuie să fie totul perfect, ca să mă placă ceilalți”, ”Nu trebuie să fac nicio greșeală” și consideră că, dacă au făcut o mică greșeală, totul e piedut. De multe ori au și o părere negativă despre propria persoană, văzându-se ”plicticoși”, ”diferiți”, ”nu foarte comici” etc. E posibil ca multe dintre aceste persoane să nu aibă dezvoltate abilitățile sociale, sau să evite să le folosească.

Ce putem face?

Psihoterapia este utilă și în cazul acestei probleme. Persoana împreună cu terapeutul vor identifica gândurile negative și le vor modifica în gânduri pozitive. Observând comportamentul celor din jur, persoana realizează că, de multe ori, temerile sale nu se adeveresc. Pacientul este rugat ca, înainte de un eveniment social, să își noteze prezicerile legate de acel eveniment. Apoi va compara prezicerea cu ceea ce s-a întâmplat de fapt. În cele mai multe cazuri, pacienți ajung la concluzia că prezicerile lor nu sunt corecte și că au tendința de a face preziceri negative fără a avea dovezi care să le susțină. Astfel, cel afectat se va teme tot mai puțin de situațiile stresante. E important ca pacientul că renunțe să generalizeze. Dacă a fost pus la un moment dat în fața unei situații penibile nu trebuie să generalizeze că toate situațiile sociale ulterioare vor fi jenante. Prin intermediul terapiei se va lucra la dezvoltarea abilităților sociale și a modalităților de relaxare, la creșterea încrederii în propria persoană.

Multe persoane se întreabă dacă intervenția le va aduce vreun beneficiu. Este important ca persoana afectată de fobie socială să se implice în procesul terapeutic și să exerseze ceea ce se lucrează în cabinet și în perioada dintre ședințe, pentru ca abilitățile dobândite să se automatizeze.

E păcat că multe persoane cu fobie socială nu sunt înțelese, ba chiar pot fi vazute de către ceilalți ca fiind îngâmfați. Cei din jur având impresia că ei nu comunică și nu se întegrează în grup pentru că sunt prea ”cu nasul pe sus” și nu pentru că se simt foarte jenați.

Vă aştept pentru mai multe informaţii pe site-ul meu: www.psihoterapiebacau.ro .

Articol publicat în Ziarul de Bacău , nr.1041 din 29 Aprilie 2014.

Sorina CHICUȘ
Psiholog clinician – psihoterapeut
www.psihoterapiebacau.ro